Căutare

”În Ţinutul Secuiesc există o lume aparte a maghiarilor, pe care România trebuie să o accepte şi să o considere o valoare înplus pentru ea”, a argumentat şeful statului ungar.

Sâmbătă dimineaţă, preşedintele Ungariei, Solyom Laszlo, şi-a început a treia zi a vizitei sale private în România cu o întâlnire la Sfântu Gheorghe cu liderii Consiliului Naţional Secuiesc, cel care ar urma să „autoguverneze” aşa-zisul Ţinut Secuiesc după obţinerea autonomiei teritoriale.

„Am discutat despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi despre necesitatea democratizării societăţii maghiare din România în plan politic, iar domnul preşedinte ne-a asigurat din nou de susţinerea sa şi a Ungariei, ne-a spus că doleanţele noastre privind autonomia se înscriu într-un model european şi sunt absolut acceptabile”, a dezvăluit, la finalul întrevederii, Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Maghiar şi vice al CNS.

Câteva ore mai târziu a venit şi confirmarea oficială, într-o conferinţă de presă susţinută de şeful statului ungar la Târgu Secuiesc. „Bineînţeles că atât Ungaria, cât şi eu sprijinim autonomia Ţinutului Secuiesc, nu e nimic nou, e ceea ce am mai spus şi la vizita mea oficială din 2007, când m-am întâlnit cu preşedintele Băsescu. Este un lucru absolut de la sine înţeles că minorităţile au dreptul la autonomie. Există foarte multe forme de autonomie, personală, culturală, teritorială etc., depinde de la caz la caz, de care naţiuni vorbim, de care state, de care minorităţi şi ce anume doresc să obţină aceste minorităţi. Sigur, nimeni nu mai poate spune, după 1989, că maghiarii sunt îngrădiţi în drepturile lor de a-şi păstra identitatea naţională în România. Dar în ceea ce priveşte Ţinutul Secuiesc, aici există o lume aparte a maghiarilor, pe care România trebuie să o accepte şi să o considere o valoare în plus pentru ea”, a declarat Solyom Laszlo.

Periplu prin „Ţinutul Secuiesc istoric”

„Am venit să vizitez nu nişte judeţe, ci Ţinutul Secuiesc în sens istoric”, a ţinut să lămurească şeful statului ungar motivul descinderii sale, vineri seară, în localitatea braşoveană Apaţa, „parte a Ţinutului Secuiesc istoric, cu o populaţie maghiară de 38% şi primar maghiar”, conform programului vizitei distribuit presei. Drept care, sâmbătă, Solyom Laszlo şi-a continuat periplul „istoric” printr-o serie de localităţi din Covasna şi Harghita, începând cu Sfântu Gheorghe, după care coloana oficială gardată de maşinile Poliţiei şi ale SPP-ului a poposit, pe rând, în Cernat, Târgu Secuiesc, Ghelinţa şi Breţcu, Sânmartin, Miercurea Ciuc şi Gheorgheni, unde au avut loc întâlniri cu edilii şi localnicii, au fost vizitate o serie de monumente şi muzee şi au fost depuse coroane de flori la statuile unor personalităţi istorice maghiare.

Chiar dacă localitatea nu face parte din „Ţinutul Secuiesc istoric”, traseul a inclus şi satul Poiana Sărată, din comuna băcăuană Oituz, unde preşedintele Ungariei a depus o coroană de flori la monumentul din cimitirul soldaţilor căzuţi în luptele din primul război mondial din Pasul Oituz, în care, alături de români şi germani sunt înmormântaţi şi câţiva militari maghiari.

Duminică, Solyom Laszlo va poposi din nou la graniţa dintre Harghita şi Bacău, având în program vizitarea zonei Ghimeş-Palanca-Făget, din care nu va lipsi „ghereta de pază nr. 30” care marca vechea graniţă a Austro-Ungariei şi un dejun cu conducerea Uniunii Ceangăilor Maghiari din Moldova.